Astăzi, pe 2 iulie 2024, românii sărbătoresc ziua Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. Un eveniment deosebit, dar puțini dintre aceștia știu că marele domnitor al Moldovei a fost canonizat în anul 1992. Sfântul Ștefan cel Mare este cunoscut pentru domnia sa de 47 de ani și pentru vitejia sa în lupte, fiind supranumit de popor drept cel „mare și sfânt”.
Legătura cu istoria și religia:
Ștefan cel Mare a fost un apărător al creștinătății și a fost canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în iulie 1992. A fost fiul lui Bogdan Vodă și al Oltei Maria, nepotul lui Alexandru cel Bun și un apărător al credinței încă de tânăr. Construirea a 36 de lăcașe de cult a fost unul dintre actele sale cele mai cunoscute și apreciate.
Moștenirea lui Ștefan cel Mare:
Potrivit legendelor, după fiecare bătălie, voievodul Moldovei înălța o biserică, fapt care a rămas un simbol al devotamentului său religios. Mănăstirea Putna, Mănăstirea Voroneț, Mănăstirea Moldovița, Biserica Sfântul Gheorghe din Suceava și Biserica Sfântul Nicolae din Rădăuți sunt doar câteva dintre construcțiile remarcabile ctitorite de Ștefan cel Mare. Aceste locuri sunt astăzi vizitate de sute de români dornici să descopere frumusețea și valoarea culturală și artistică a acestor monumente istorice.
Ruga Sfântului Ștefan cel Mare înfățișată pe steagul biruințelor sale cu chipul Marelui Mucenic Gheorghe ucigând balaurul este plină de semnificație duhovnicească și reflectă credința și devotamentul domnitorului moldovean. Mormântul său de la Mănăstirea Putna a devenit un simbol al identității naționale a românilor și un loc de pelerinaj pentru cei care doresc să îi aducă omagii și recunoștință liderului istoric.
Astfel, Sfântul Voievod Ștefan cel Mare rămâne unul dintre cei mai importanți și venerați domnitori din istoria României, un exemplu de curaj, credință și devotament pentru întreaga națiune.